Sa trecem peste aspectele ce tin de moralitate, deocamdata nu ne intereseaza cum suna asta ca un presedinte in functie, bugetar si nerentier, care se poate insa lauda cu oarece vanzari anterioare, ia in sase zile credit un milion de euro de la o banca de stat, dupa care mai si suna sa-l ameninte pe ministrul de Finante ca se lasa cu deranj daca il schimba cumva pe directorul bancii in cauza.

Ne intereseaza acum modul cum cetateanul Basescu Traian a obtinut, prin interpusi de gradul I, creditul cu pricina. S-a ridicat deja, ca o vestala in pragul templului pe cale de-a fi parjolit de barbari, ciocanitoarea oficiala pe probleme economice a PDL, spunandu-ne ca nu e treaba noastra, nici a comisiei senatoriale, sa scotoceasca in aceasta afacere guvernata, asa cum bine se stie, de regula secretului bancar. Asa o fi, dar nu conteaza. Pentru ca deja fericitii beneficiari viitori agricultori au devoalat din proprie initiativa detaliile acelui credit: suma imprumutata, perioada de rambursare si rata lunara.

De aici se pot obtine lesne cateva informatii esentiale. Daca aruncam o privire in fisa produsului bancar respectiv (credit ipotecar pentru persoane fizice sau credit ipotecar pentru agricultori), aprobata de BNR si aflata in arhivele ambelor institutii, vom afla imediat care este suma limita care se poate acorda, ce tip de garantii ipotecare sunt admise, in ce cuantum sunt ele luate in considerare, ce fel de venituri trebuie sa aiba imprumutatul, care este gradul maxim admis de indatorare etc.

Primul hop este cel al sumei maxime ce poate fi imprumutata. Sa presupunem ca CEC Bank a prevazut ca in astfel de vremuri de criza va avea solicitari de astfel de credite si a cerut un prag de peste 1 milion de euro. Si sa mai presupunem ca se poate gaja un asemenea credit cu terenul agricol in cauza, evaluat cum a fost evaluat.

Ramane in suspans modul in care imprumutatul a facut dovada veniturilor care sa asigure plata ratelor. Putem presupune, fara teama de a gresi major, ca un cuantum rezonabil al gradului de indatorare admis este de 40%. Prin urmare, la o rata de 30.000 de lei, veniturile ar trebui sa fie de 75.000 lei pe luna. Asta daca ar fi vorba de salarii obtinute in baza unui contarct de munca pe o perioada nelimitata.

Ceea ce, desigur, nu e cazul. Orice alt tip de venituri, obsinute din profesii liberale, cedarea folosintei bunurilor, drepturi de proprietate intelectuala, dividende etc. sunt supuse ajustarii cu un coeficient subunitar. Au, cum s-ar spune, valoare mai mica. Iar daca banca e dispusa sa ia in considerare la capitolul venituri subvantia agricola primita de la stat, in valoare de cca 46.400 euro pe an (3.900 euro pe luna), tot ar mai ramane de acoperit aproape 13.000 de euro in fiecare luna. Trebuie spus ca subventia o incaseza cel care lucreaza efectiv pamantul, deci daca familia Basescu va da terenul in arenda pierde subventia, iar daca il va cultiva apar alte cheltuieli deloc neglijabile.

In concluzie, avem motive intemeiate sa presupunem ca Ioana Basescu a facut dovada unor venituri stabile de cel putin 13.000 de euro pe luna. Ceea ce ar fi foarte interesant sa afle si opinia publica din ce activitati au rezultat. Ca doar din notariat, pe praful asta, e greu de crezut. Iar daca totusi asa e, ar trebui sa fie data drept pilda intreagii bresle, iar guvernul s-ar putea gandi sa impoziteze mai adanc notarii, pentru ca se vede treaba ca au de unde.

Sunt, prin urmare, necesare clarificari asupra conditiilor in care Ioana Basescu a luat creditul. Clarificari pe care le pot aduce fie comisia senatoriala, fie Banca Nationala, fie Parchetul. Pana atunci, comunicatul penibil al Uniunii Notarilor Publici cum ca au facut ei verificari pe care nu le-a cerut nimeni si au constatat ca actul de vanzare-cumparare si ipoteca sunt perfect legale nu inlatura cu nimic prezumtia de tratament preferential si foloase necuvenite la acordarea creditului. Dupa cum nu inlatura banuielile ca acea suprafata imensa de teren a fost comasata si pusa pe tava intaiului agricultor al tarii cu largul concurs al unor institutii ale statului.

Si o ultima precizare pentru dl presedinte, care e convins ca milionul de euro luat credit de fiica sa provine din banii deponentilor la CEC si nu din banii statului. Sa tot fie ceva vreme de cand bancile au adoptat asa-zisul sistem al rezervei fractionare, care le permite sa ofere imprumuturi nu doar pe baza capitalurilor proprii. Cu alte cuvinte, din volumul de credite oferit de o banca, nici macar 10% nu reprezinta banii din depozitele atrase, sau cum spune dl presedinte, ai deponentilor. Iar acest lucru se face pe seama capacitatii managementului bancii de a face rost de bani oricand deponentii i-ar cere, fie de la actionari, fie imprumutandu-se de la alte banci. In cazul nostru, actionarul CEC Bank e statul, iar o eventuala trecere a creditului drei Basescu la neperformante va fi suportata intr-o mica masura de deponentii CEC si intr-o mare masura de catre noi toti cei care alcatuim statul.