Ministerul Finantelor Publice (MFP) a vandut, luni, certificate de trezorerie cu discont cu scadenta la 8 luni in valoare de 700 milioane lei, suma reprezentand exact valoarea programata a emisiunii, in conditiile in care dobanda solicitata de investitori s-a apropiat de pragul de 6% pe an, potrivit datelor MFP si BNR.

Randamentul mediu de adjudecare al certificatelor s-a cifrat la 5,91% pe an, iar suma totala subscrisa de bancile-dealeri primari participante la licitatie a depasit 1 miliard de lei.

Dobanzile cerute de investitori pentru a imprumuta statul au crescut semnificativ in ultima perioada, in conditiile in care, din dorinta de a tine sub control presiunile de depreciere a leului, BNR a decis sa restranga lichiditatea in moneda nationala din piata.

Costuri de imprumut tot mai mari La ultima licitatie de titluri de stat cu maturitate asemanatoare, din cursul lunii iulie, Trezoreria a imprumutat tot 700 milioane lei, cu scadenta la 11 luni, la o dobanda medie de 5,53% pe an, adica cu 0,38 puncte procentuale mai mica.

In martie, randamentul mediu solicitat de banci pentru o emisiune de certificate pe 6 luni, de 300 milioane lei, vanduta integral, s-a situat la 5,06% pe an, cu 0,75 puncte procentuale mai jos comparativ cu licitatia de luni.

Marti, randamentul mediu de tranzactionare pe piata secundara al titlurilor de stat romanesti in lei cu scadenta la 1 an a depasit pentru prima oara de la inceputul lunii februarie a acestui an pragul de 6% pe an, ajungand la 6,01%, fata de 5,40% la inceputul acestei luni.

Pentru maturitatea de 6 luni, randamentul mediu se situeaza in apropierea pragului respectiv, urcand marti la 5,94% pe an, comparativ cu 5,22% in debutul lunii august.

Foame mare de lichiditate

Tot luni, BNR a imprumutat un numar de 15 banci comerciale cu 5 miliarde lei, pentru o saptamana, cererea institutiilor de credit fiind de peste trei ori mai mare, de 18 miliarde lei.

BNR anuntase anterior ca va acorda bancilor comerciale cel mult 5 miliarde lei, aceasta fiind a doua saptamana consecutiv cand banca centrala plafoneaza suma cu care imprumuta institutiile de credit prin operatiuni repo.

Saptamana trecuta, 10 banci comerciale au atras 6 miliarde lei. Lunea trecuta, banca centrala a introdus primul prag incepand cu luna noiembrie 2008. Prin licitatiile repo, BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in garantie schimb titluri de stat.

Marti, dobanzile de pe piata interbancara pentru imprumuturi pe o saptamana se situau la 5,70% – 6,20%, fata de 5,31% – 5,79% luni si 5,29% – 5,76% la finalul saptamanii trecute. Indicii ROBID-ROBOR la 7 zile se afla in crestere continua de la jumatatea lunii iulie, cand erau de 3,18% – 3,65%.

Statul nu se mai poate imprumuta pe termen lung

In fata presiunii pietelor si a inrautatirii perceptiei investitorilor fata de Romania, BNR pare sa fi renuntat la ambitia de a indeplini doua sarcini concomitent, respectiv de a apara leul de depreciere si de a tine sub control costurile de finantare ale Trezoreriei

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a fost nevoit, joia trecuta, sa respinga toate ofertele de cumparare depuse de bancile comerciale pentru o emisiune de obligatiuni de stat cu maturitatea la doi ani, in valoare de 400 de milioane de lei, considerand inacceptabil de mari dobanzile solicitate de banci. Oferta totala de cumparare a acestora s-a ridicat la 640 de milioane de lei.

Presiune accentuata in timp

Licitatia esuata de saptamana trecuta succede unui semiesec consemnat cu circa o luna in urma. Pe 16 iulie, MFP a reusit sa atraga mai putin de 30% din suma totala pe care si-o fixase ca obiectiv, tot la o licitatie de obligatiuni de stat cu maturitatea la doi ani. Din cauza randamentelor mari solicitate de investitori, Ministerul a imprumutat numai 184,8 de milioane de lei, desi isi propusese sa ia 650 de milioane de lei, iar oferta totala a bancilor a fost in valoare de peste 1,07 miliarde de lei.

La licitatia respectiva, randamentul mediu de adjudecare acceptat de MFP s-a cifrat la 5,98% pe an, in crestere fata de cele de la ultimele emisiuni cu aceeasi maturitate, care au fost de 5,97% (9 iulie), 5,82% (14 iunie), 5,73% (7 iunie), 5,53% (14 mai) si 5,50% (12 aprilie). Practic, de la jumatatea lunii aprilie, de la intensificarea framantarilor politice care au dus la caderea cabinetului MRU, pe piata primara, randamentul cerut de banci pentru titluri de stat romanesti in lei pe doi ani s-a majorat semnificativ, cu o jumatate de punct procentual.

Strainii vand

Acest fapt nu face decat sa reflecte evolutiile de pe piata secundara, unde aversiunea la risc a investitorilor straini a facut ca nerezidentii sa isi reduca semnificativ detinerile de titluri de stat ale Romaniei, cu efecte si asupra cursului de schimb leu/euro.

Astfel, de exemplu, pe maturitatea de un an, randamentul mediu al titlurilor de stat, potrivit cotatiilor fixing afisate de BNR, a crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 4,94% la jumatatea lunii aprilie la 5,74% la finalul saptamanii trecute. Pentru titlurile pe 3 ani, randamentul mediu a avansat de la 5,90% la 6,34%%.

„In acest moment am avut iesiri de capitaluri nete din Romania. Avem, de exemplu, o reducere insemnata a detinerilor de catre nerezidenti de titluri de stat denominate in lei”, declara viceguvernatorul BNR Cristian Popa, pe 6 august. Iesiri de capital care au facut ca leul sa se deprecieze cu pana la 6,3%% fata de euro de la jumatatea lui aprilie, atingand un maxim istoric de 4,6481 lei/euro pe 3 august .

Deprecierea doare mai rau

Banca Nationala se vede confruntata cu doua sarcini, ale caror exigente se bat cap in cap. Este vorba de cea de control al deprecierii leului, care presupune drenarea din piata a lichiditatii in moneda nationala, si cea de ieftinire a imprumuturilor statului, care implica injectii de lichiditate in lei.

BNR pare sa fi ales, cel putin momentan, sa se concentreze pe cursul de schimb. Asta si pentru ca neajunsurile rezultate din depreciere sunt mult mai acut si mai imediat resimtite de debitori si de banci, prin cresterea creditelor neperformante in moneda europeana si a provizioanelor pentru acoperirea acestora.

Astfel, la inceputul saptamanii trecute, BNR a anuntat ca a decis sa limiteze sumele acordate cu imprumut bancilor la licitatiile repo saptamanale, scopul fiind chiar reducerea ofertei de lei din piata si, in consecinta, franarea deprecierii leului. Lucru care s-a si intamplat, moneda nationala avansand cu 2,33% de la maximul istoric de pe 3 august. Pe de alta parte, insa, in acelasi interval, indicatorul dobanzilor interbancare ROBOR la 3 luni a crescut de la 5,39% la 5,70%, iar cel la o saptamana (cat este maturitatea operatiunilor repo) – de la 5,32% la 5,76%.